Cum funcționează Penetron ?
Cum funcționează Penetron ?
- Tehnologia PENETRON protejează betonul din interior, transformând umiditatea în proces activ care formează cristale insolubile, blocând apa lichidă, păstrând betonul respirabil și reactivându-se la noi fisuri.
- Betonul conține o rețea de pori, capilare și micro-fisuri prin care umezeala pătrunde adânc când este expus la apă, creând căile necesare procesului.
- Componentele active pătrund în beton și reacționează cu constituenții minerali, formând structuri cristaline care umplu porii și fisurile de până la 0,5 mm.
- Betonul rămâne respirabil, deoarece apa lichidă este blocată, în timp ce vaporii de apă pot trece în continuare prin structură.
- Dacă apar noi micro-fisuri și umezeală, componentele active se reactivează, formând cristale noi care restabilesc integritatea betonului pe termen lung.
Betonul conține o rețea de pori, capilare și micro-fisuri
prin care apa pătrunde adânc. Componentele active ale Penetron reacționează cu minerale din beton în prezența apei, formând cristale insolubile care umplu golurile până la 0,5 mm. Betonul rămâne respirabil, blocând apa lichidă, iar cristalele se reactivează la noile fisuri, oferind protecție pe termen lung.
Reacția propriu-zisă
Componentele active sunt săruri (cel mai adesea silicatice) în stare uscată, amestecate în beton sau aplicate pe suprafață. Ele rămân inerte cât timp nu există apă. Când apa pătrunde prin pori și capilare, sărurile se dizolvă și migrează odată cu apa în rețeaua poroasă, unde intră în contact cu produșii de hidratare ai cimentului — în principal hidroxidul de calciu (Ca(OH)₂) rezultat din hidratarea silicatului tricalcic și dicalcic.
Rezultatul este o reacție de precipitare: ionii din componenta activă se combină cu calciul și cu apa și formează compuși cristalini insolubili, de tipul silicaților de calciu hidratați (C-S-H) suplimentari. Acești compuși cresc în interiorul golurilor — nu doar în fisuri, ci și în porii capilari — și umplu progresiv spațiul liber.
De ce contează partea de „pori"
Un detaliu esențial: cristalizarea nu se limitează la fisurile vizibile. În beton apa se mișcă mai ales prin capilaritate, deci cristalele se depun acolo unde apa circulă efectiv, adică în traseele de penetrare. Asta explică de ce tratamentul funcționează pe zone întregi de suprafață, nu doar punctual, pe o crăpătură.
Trei consecințe practice
Cristalele sunt insolubile, deci nu se spală în timp, iar structura poroasă rămâne deschisă la vapori — betonul „respiră", dar oprește apa lichidă sub presiune. În plus, cristalizarea poate reporni dacă apar fisuri noi: apa nou-pătrunsă redizolvă sărurile reziduale și declanșează din nou reacția. Această reactivare este diferența principală față de o membrană impermeabilă convențională, care se rupe odată cu betonul.